Mască individuală la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

30 noiembrie, Sfântul Apostol Andrei. Tradiții și superstiții

În fiecare an, pe 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfantul Apostol Andrei, considerat si ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, și era fratele Apostolului Simon Petru. Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit și printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.

 

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

 

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire.

Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

 

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei:

 

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

 

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

 

“Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, “umblă strigoii” să fure “mana vacilor”, “minţile oamenilor” şi “rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.

 

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit. Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

 

Surse: Digi24, Wikipedia, Creștin Ortodox

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here